miercuri, 14 martie 2012

Oare?

14.03, red home

Un lucru stiu sigur... Mie nu imi ies niciodata planurile! Oricat ma straduiesc, ma ambitionez si fac tot ce se poate pana la urma ajung la acelasi lucru. Nu merge!! Si atunci ajung sa ma intreb: de ce nu imi ies mie planurile? Chiar asa...oare de ce? Adica hai sa nu fiu asa radicala, s-a mai intamplat sa-mi mai iasa...Dar intr-un numar infim de mic fata de cele care nu mi-au iesit. Si totusi daca cumva am avut noroc si planul meu era dus la capat, cu siguranta nu era tocmai planul initial ci asa, cu mici modificari...acceptabile, ce-i drept! Oare nu imi doresc destul un lucru? Sau mi-l doresc prea tare? Cred ca e a doua varianta avand in vedere ca investesc totul atunci cand vreau sa fac ceva... Dar soarta asta se incapataneaza sa imi puna piedici in roate. Probabil vrea sa ma-nvete ce e perseverenta! Dar viata, crede-ma, stiu! Totusi as vrea si eu sa imi iasa lucrurile cum imi doresc fara sa fie nevoie sa ma zbat atata!  Si aici...stii tu la ce ma refer!
Am înteles că nu totul poate fi planificat, că neprevăzutul are un farmec aparte pe care visătorii îl înteleg si îl savurează în tăcere, cu ochii hoinărind imagini ale sufletului, nu ale mintii

....da, suna frumos! Totusi, mie imi plac lucrurile planificate nu hazardul! Dar daca tu, viata, stii cumva cum e mai bine atunci fa lucrurile cum vrei, dar fa-le odata! Pentru ca planul asta tu, de fapt, e(sti) chiar fericirea mea!













"Daca e nevoie, opreste-te si o viata noua va incepe, daca e nevoie, asteapta...miracole se intampla!"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu