Habits

Am prostul obicei de a incepe lucrurile cu un imens avant, dar a nu le termina. Aproape nicioada. Din lipsa de interes ulterior, comoditate sau pur si simplu din nepotrivire cu momentele care succed inceputul. Si probabil n-as fi scris nici in seara aceasta daca nu ma aflam in situatia in care sunt. Am observat ca simt nevoie acuta sa scriu doar atunci cand ceva ma apasa. Da ma apasa tare, de imi opreste respiratia si-mi inmulteste bataile inimii. Si nu-mi place sa scriu despre prezent... C-am vaga impresie ca-l schimba in vreun fel sau altul daca ajunge sa fie consemnat chiar si intr-o insemnare din asta pe care cei cu care-l impart n-o vor citi vreodata. Decat daca va fi nevoie! Decat daca o sa le-o cer! Si probabil n-am sa o fac... Si-am si unghiile lungi de ma incomodeaza la scris... Inca un motiv sa le tai! Nu ca n-as avea destule... Revenind la ale mele lucruri mai importante... Mi-e prima noapte aici, singura. Mi-e prima si mi-e al naibii de ciudata! Asa-i cand te obisnuiesti prost ( a se citi "cu binele"). Cu pupat pe frunte de noapte buna, dormit imbratisat si trezit cu privirea lui atintita asupra buzelor tale. Si-apoi te trezesti in acelasi loc, dar singura. Ca tu mai trebuie sa ramai cateva zile cu treburi! Si nu-ti place si nu poti sa adormi! Ce sa adormi? Ca nici nu-ti vine sa te pui la somn! Si ii imbraci tricoul care, by the way, iti vine la fel de lung ca o rochita mai scurta! Si te hotarasti sa scrii pe blog... Sa-ti vina somnul si sa-ti plece dorul!

....da stii si tu ca asta nu-i asa usor!

"Daca e nevoie, opreste-te si o viata noua va incepe, daca e nevoie, asteapta...miracole se intampla!"